UNA RISPOSTA AD UN CRITICONE ANONIMO

Liggennu nanticchia li cummenti ca n’arrìvanu a lu situ, vitti ca nuàutri semu lu situ chiù democràticu di lu munnu.

Nun sulu purmittemu di fari cummenti anònimi ma macari nun damu rèplichi quanno sapemu bonu ca ‘n-tuttu li siti l’ùltima palora è sempri chidha di lu webmaster.

Ntra chisti ci fu un certu “miricanu” a cui ci pari c’âm’a èssiri li scavi di l’Amèrica pi èssiri siciliani boni. Nuàutri semu veru amici di lu Pòpulu miricanu – ci mancassi àutru – ma l’occhi l’avemu e nun putemu scurdari ca certi accordi foru pighiati nna lu dopuguerra ntra USA e Italia contra a li nostri ntiressi.

Poi, s’ognadunu c’un la penza comu a idhi av’a èssiri amicu di Bin Laden, allura facèmula ssa cazza a li maari e nun si ni parrassi chiù.


Accamora ci dissi però a Michele Santoro d’arrispùnniri idhu stissu a stu “anònimu”, in Sicilianu però… Viditi chi dissi sutta, mi pari veru ntirissanti. Sulu voghiu jùnciri na cosa: la vulemu finiri di diri ca li patrioti siciliani sunnu manovrati d’un comprottu miricanu? ca li miricani si mmintaru lu siparatismu? Finèmula di diri sti fissarìi… Si èssiri patrioti siciliani signìfica èssiri siparatisti, allura stu siparatismu nascìu prima di la scuperta di l’America, àutru ca… e si poi l’America avissi vulutu veramenti ajutari li siparatisti, a st’ura avissi fattu na guerra in quattru e quattr’ottu comu fici in Irak o in Afghanistan. E finèmula cu sti fissarìi…

Un salutu sicilianu da lu vostru:

Fidiricu d’Aragona

————————————————————–

UNA RISPOSTA ALL’ONONIMO “U MIRICANO” DI JEKYLL ISLAND, GA – USA


“People have imagined Jekyll Island as a place qhere dreams can be built” “Il popolo immagina Jekyll Island come un posto dove i sogni possono realizzarsi”.

E’ di st’agnuni di paraddisu ca juncìu, avi quarchi tempu, a L’Àutra Sicilia na crìtica anònima a propòsitu dâ prisenza militari miricana ‘n-Sicilia.

‘Un vulìssimu ca l’anònimu ufficiali (chi pinzamu av’a èssiri d’orìgini siciliana vistu ‘u pseudònimu cu cui si firma e ‘u gridu “Viva la Sicilia Libera”, cridissi ca nnô munnu occidentali la cultura fussi castiata comu succedi spissu nnô so paisi…

‘U nostru crìticu scanusciutu, nna l’anonimatu chiù clàssicu e tintu, s’affenni e nia ‘a prisenza “ingombrante” di l’americani ‘n-Sicilia, e chiù ‘n-generali in Italia, accusannu cu’ fici l’artìculu d’aviri paranoia antiamericana e d’affènniri miliuni di Siculo-miricani comu a idhu.

‘U MIRICANU ‘un capìu nenti. Ma ‘a culpa ‘un è ‘a so. Quannu si parra di li “states” s’av’a cummàttiri contra â superbia dî citatini miricani ca certi voti va contru ‘a stissa lògica e realtà.

Niari l’evidenza fa parti dâ cultura dû putiri e, supra a chistu, senza rischiu di sbaghiu, ‘i miricani certamenti sunnu ‘i primi dâ classi.

Si voli vèniri ‘n-Sicilia ci putemu organizzari na vìsita nna tutti ‘ basi/nfrastrutturi c’avemu; si fìcimu macari un sbaghiu nicu sulu, ci addumannamu scusa pubricamenti.

Certu nudhu po niari ca s’un avissi statu pî miricani ‘u nazifascismu ‘un s’avissi pututu vìnciri, ma nudhu mancu po niari ca ‘i miricani traseru ‘n-guerra sulu picchì foru attaccati dî giappunisi e quindi pi ‘n erruri di chisti, picchì foru punciuti a Pearl Harbour, no p’umanità verso l’Europei.

Puru s’aviss’a diri ca ‘i miricani sapìanu, sapìanu bonu, zocchu ‘i tidischi stàvanu facennu a l’ebrei, ma ‘un si po niari c’arritardaru a tràsiri in Europa pi fari spazio ê russi secunnu ‘a spartizioni cu cui s’avìanu misu d’accordu. E tuttu chistu, cu tuttu ‘u rispettu, ridimenziona l’onuri dâ dirigenza miricana di tannu.

Vulemu cuntinuari?

Cù’ ci aviss’a diri cosa supra ô fattu ca l’USA attaccaru un paisi suvranu (la ex Yugoslavia) contra ô dirittu ntirnaziunali? Dici ma … “c’èranu ‘i genocidii dî serbi…”, ma quànnu mai ci a’ ntirissatu quarchi cosa ê miricani di tutti l’àutri genocidi chi ci sunn nnô munnu?

E cù’ ci avissi a diri cosa supra ô fattu ca l’attacco contra a l’Irak, paisi guvirnatu d’un omu misu ddhocu propiu di li miricani, fu contra ‘u dirittu ntirnaziunali (e lassàmuli pèrdiri ‘i discursi supra l’armi chimichi e di “distruzioni di massa” c’un s’ànnu truvatu mai)?

Ma ‘i citatini lìbiri s’addumànnanu picchì sti miricani chi su’ accussi sinzìbili e chi ntirvennu nnê Balcani e nnô Vicini Orienti (quannu ci trasi ‘a geopolìtica e, dicemu accussì, l’economìa interna), ‘un intervennu mai in Africa unni ogni jornu mòrinu mighiari di cristiani.

L’amicu MIRICANU po diri ca l’America ‘un fa ‘u sbirru dû munnu. Certu, ma sicuramenti ‘u fa unn’avi ntiressi econòmichi o pulìtichi e nna stu casu ntirveni unneghiè nnô munnu, contra a tuttu contra a tutti e contra ô diritti ntirnaziunali.

Chisti ‘un sunnu osservazioni “antiamericani”. Sunnu fatti dâ storia; fatti c’un si ponnu canciari, macari ca ‘i vincituri tèntanu di scrìviri novamenti ‘a storia a cumminenza so.

Di Siciliani, poi, comu scurdari ‘u faccivota chi ni fìciru nnô Dopoguerra quannu, doppu aviri fattu prumissi ô MIS ed ê Siciliani, n’abbannunaru ô nostru distinu, trattenènusi sulu ‘u dirittu di fari dâ Sicilia ‘a loro portaèrei nnô Miditirraniu?

‘Un è ca, pi casu, ‘u nostr’amicu MIRICANU forsi fu ntra dhi ufficiali siculo-miricani chi junceru ‘n-Sicilia prima dû sbarcu pi cuntattari ‘i mafiusi chi l’avìanu ad ajutari nna l’avanzata? ‘Un vulemu pinzari ca ‘u nostru amicu MIRICANU è tantu vecchiu d’aviri pristatu sirvizio ntôn esèrcitu chi s’allordò ‘a cuscenza di crìmini di guerra contra ê militari carzarati ‘n-Sicilia “picchì ‘i prigiuneri èranu ‘un pisu pi l’avanzata”.

Ni pirmittemu di dàrici un suggerimentu: si ligissi ‘a storia “vera e concordata” prima di sintinziari e criticari zoccu ‘un si po criticari.

Si câ so ntilligenza ni dassi na spiegazioni supra â frasi dû Prisidenti Truman chi, nnô 1941, dissi cu cinismu: “si videmu ca la Russia stà pi vìnciri, ci âm’a dari ajutu a la Germania e lassari accussì ca s’ammazzàssiru ntra d’idhi ‘u chiù possìbili”.

Doppu l’attaccu giappunisi a Pearl Harbour, intirvenni nnâ guerra contra ‘a Germania. Truman era miricanu, ma cuntistallu ‘un signìfica èssiri antiamericani.

L’Amèrica è na granni nazioni ma stamu attenti quannu ‘a difinemu esempiu di civirtà e democrazìa.

Si vulemu èssiri onesti âm’a diri ca la democrazia nnô munnu modernu oramai è sulu n’utopìa.

A nuàutri, ni scusassi l’amicu MIRICANU, ‘un ni veni di rìdiri, anzi…

Michele Santoro, coordinaturi rigiunali di L’Àutra Sicilia